Motto: Natură şi legendă în ţinutul lui Hercules

 

Vremea acum în Băile Herculane:

 

 

 

            Prin poziţia sa geografică, bazinul Cernei este supus predominant circulaţiei atmosferice de vest şi sud-vest.  Astfel, cu excepţia sectorului nordic al zonei, respectiv sectorul înalt al Munţilor Godeanu şi parţial al Munţilor Cernei, în tot timpul anului, dar mai ales iarna, au loc invazii de masă de aer umed şi cald de origine mediteraneană şi oceanică, care determină valori mai crescute ale temperaturii aerului, decât în restul ţării.

            În timpul verii există un grad mai mare de instabilitate termică, evidenţiat de frecvenţa averselor însoţite de descărcări electrice.

            Ciclonii mediteraneeni transportă aerul umed, care la întâlnirea cu munţii din bazinul Cernei, dă naştere la precipitaţii orografice, fenomenul fiind mai frecvent în lunile noiembrie-decembrie, când cad ploi abundente.  În perioada rece se face simţită şi acţiunea anticiclonului siberian, care determină uneori producerea ninsorilor şi a viscolelor în bazinul Cernei, dar de durată şi intensitate redusă.

            Faptul că Valea Cernei este protejată de masive muntoase înalte, în special în partea de nord, varietatea litologică, fragmentarea accentuată a reliefului, existenţa a numeroase abrupturi, în unele locuri adevăraţi pereţi stâncoşi, gradul de acoperire cu vegetaţie determină pe suprafaţa parcului o serie de topoclimate.

            Relieful dispus în trepte de la peste 2000 m altitudine până la 168 m în zona Băile Herculane, determină o varietate  a temperaturilor medii anuale, de la 00 C pe înălţimile Munţilor Godeanu, până la aproape 110 C în partea inferioară a bazinului.  La Băile Herculane, cu toate că ne aflăm în plină regiune de munte, temperatura medie multianuală este de 10,50 C la fel ca în Câmpia Română, Dobrogea Centrală şi Câmpia Crişanei.

            Variaţia în înălţime a temperaturii aerului se modifică de la un anotimp la altul, chiar de la o lună la alta, diferenţele cele mai mari fiind în lunile cele mai reci sau cele mai calde.

Fluctuaţia altitudinii izotermelor s-a făcut resimţită atât în formarea solurilor, cât şi în etajarea vegetaţiei, un fapt caracteristic fiind, un strat de situare a pădurilor de fag direct sub vegetaţia etajului alpin.  Caracteristic zonei este că primăverile sunt mai timpuri şi că trecerea de la iarnă la primăvară se face fie brusc, fie prin alternarea invaziilor de aer rece şi cald.

            Prelungirea procesului de desprimăvărare şi înaintarea lui treptată spre partea superioară a bazinului se manifestă favorabil în alimentarea reţelei hidrografice din topirea treptată a zăpezii.

            Precipitaţiile variază în funcţie de altitudine fiind mai accentuate la înălţimile 1600-2000 m, la peste 2000 m, temperaturile scăzute şi aerul mai puţin umed eliberează cantităţi reduse de precipitaţii.

            Repartiţia anuală a precipitaţiilor prezintă două maxime şi două minime anuale, datorită influenţei oceanice şi mai ales a celei mediteraneene.  Influenţa mediteraneană este destul de accentuată, masele de aer umed fiind canalizate pe culoarul Cernei şi mărind gradul de umezeală şi provocând cantităţi mari de precipitaţii la Cerna Sat şi înălţimile bazinului superior de până la 1200-1300 m.

            "Efectul de vale" face ca momentul producerii maximului de la începutul verii să fie mai timpuriu la Băile Herculane faţă de Topleţ şi Orşova, iar la Cerna Sat mai timpuriu decât în bazinul inferior.

            Diferenţele de nivel din cuprinsul bazinului Cernei, orientarea generală şi deschiderea culoarului spre sud, sud-vest, lărgirile din bazinul superior şi dispunerea perpendiculară a culmilor secundare determină o mare varietate a condiţiilor climatice, ceea ce indică existenţa mai multor topoclimate.