Motto: Natură şi legendă în ţinutul lui Hercules

 

Vremea acum în Băile Herculane:

 

 

 

 

            Datorită complexităţii aspectelor staţionale, fizico-geografice şi climatice, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă, inventarul floristic bogat însumând  1110 specii de plante vasculare (superioare).

            Diversitatea florei luxuriante din această regiune a atras botanişti străini încă de la sfărşitul secolului al XVIII-lea (Griselini 1780).

            Bogăţia inegalabilă a florei din acest areal a fost descoperită de Kitaibell în1800 când recoltează primele holotipuri ale acestor meleaguri. Lui Rochel îi revine meritul de a fi extins reţeaua cercetărilor floristice în zona banatului descriind primele noutăţi floristice.

            Lucrări publicate în baza cercetărilor efectuate în această regiune aparţin lui Rochel (1828), Schuster (1829), Schwarzott (1831), Heuffel (1858), Degen (1901), Hayek (1912-1916).

            Din totalul de plante superioare (1110 specii) 66 specii sunt taxoni periclitaţi, rari şi în parte endemici, existând în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei specii rare necunoscute în alte părţi ale ţării: Vicia truncatula (un neam de borceag balcanic), Tragopogon balcanicus (barba caprei balcanică), Cerastium banaticum (cornuţul bănăţean), Lamium bithynicum (urzica moartă originară din Bithynia).

            Datorită condiţiilor staţionale deosebite – relief calcaros – şi-au găsit refugiul în această regiune, îndeosebi pe calcare, numeroase endemisme: Linum uninerve (in galben de Banat), Primula aurica ssp.serratifolia (ciuboţica cucului bănăţean), Hypericum rochelii (pojarniţa lui Rochel), Dianthus giganteus (scaunul  cucului) etc.

            Atât Domogledul cât şi valea mijlocie şi cea inferioară a Cernei rămân refugiul ideal pentru unele din cele mai atrăgătoare şi rare specii balcanice şi mediteraneene: Aristolochia pallida (mărul lupului), Seseli rigidum (buruiana vântului) – 110 specii mediteraneene - .

            Ruscus aculeatus specie întălnită pe suprafaţa parcului naţional, apare în anexa 5 a Legii 462/2001 – specii de plante şi de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management.

            De asemenea speciile Lycopodium selago (Huperzio selago), Lycopodium annotinum şi Leucobryum glaucum sunt trecute în anexa 5 a Legii 462/2001, pentru a căror prelevare şi exploatare sunt necesare măsuri de management. Totodată Cladonia L.subgenus Cladina se întălneşte sub forma următoarelor taxoni: Cladonia fimbriata, C.f.var.simplex, C.chlorophaea, C.ch.f.costata.

            Analiza areal-geografică a florei din parcul naţional arată că alături de speciile mediteraneene cu un nr.de 110 specii (10%) se întălnesc 106 specii alpine (9,6%), 45 specii carpatine (4%), 75 specii dacice (6,7%), 37 specii balcano-carpatice (3,3%); 17 specii moesice (1,5%), 14 specii anatolice (1,0%), existând elemente eurasiatice, central europene şi europene 509 specii (circa 45,9%).

            În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei  din cele 30 asociaţii descrise 9 sunt absolut endemice dintre care amintim: As.Asplenio-Silenetum petraeae, Danthonio-Chrysopogonetum grylii, Telekio-Alnetum incanae. În afara celor 9 cenotaxoni de bază se mai întălnesc doi cenotaxoni superiori sistematic alianţa Micromerion pulegi şi Danthonio-Brachypodion, ce amplifică valoarea ştiinţifică sub raport biologic, geobotanic şi ecologic al regiunii.

            Pajiştile din etajul alpin (1500-1800m) sunt reprezentate de următoarele specii Juniperus sabina (cetină de negi), Juniperus communis nana (ienupăr), Pinus montana (jneapăn) şi Vaccinium myrtillus (afin). Totodată pajiştile alpine au în componenţă multe graminee ca Festuca rubra (păiuşul roşu), Festuca supina etc.

            Pe teritoriul parcului naţional există specii de plante sub protecţie strictă oriunde s-ar afla pe teritoriul parcului, distrugerea lor fiind pedepsită de lege: Nigritella nigra (sângele voinicului), Trollius europaeus (bulbucul de munte), Rhododendron kotschyi (smirdar)-întălnit pe locurile stâncoase din etajul alpin -, Iris graminea (stânjenelul), Crocus moesiacus (brânduşa galbenă).

            Începând cu anul 2004 s-au organizat voluntariate ştiinţifice inventariându-se flora, microfauna şi chiropterele din zona Prisăcina. Datele obţinute în urma acestor acţiuni se regăsesc în baza de date a Administraţiei.